Prea norocos, aş spune. Văd tot felul de texte pe net, m-am apucat şi să citesc articole ştiinţifice ca să mă edific. Doar 30% dintre femei ajung sigur la orgasm măcar o dată, asta dacă nu s-au prefăcut şi în faţa chestionarului! Sau jumătate dintre ele, în abordările cele mai optimiste. Tocmai ce îmi spunea partenera, săptămânile trecute, că e vina femeilor că nu ajung la orgasm, că ea ştie cum să ceară şi ce să facă să ajungă acolo. O făcea cam des, comparativ cu mine şi, după ea, era meritul ei în ce o priveşte şi vina mea că nu ţineam pasul cu ea.
Una avea de un singur fel şi pe ăla i-l putea oferi şi o altă femeie
Să tot fi avut o duzină de relaţii, între câteva luni şi maxim cinci ani. Unele cu întreruperi, iar pe cele de câteva săptămâni, nopţi sau dimineţi mahmure nu le pun la socoteală. Dintre relaţiile serioase (neserios eram doar eu, cu siguranţă nu tot timpul…), doar într-una nu avea femeia orgasm ca lumea. Adică avea de un singur fel şi pe ăla i-l putea oferi şi o altă femeie. Ca să mă scuz şi să îi dau dreptate celei care dădea vina pe femei, nici eu nu am fost prea încântat la început. Dar am început să iau răul spre bine şi să mă obişnuiesc cu lipsa pasiunii. Că, deşi ne respectam şi ne apreciam ca oameni, nu ne înghiţeam ca bărbat şi femeie. Că fiecăruia i se părea că celălalt e un figurant plin de ifose. Ei îi plăcea să se simtă mai mult decât plăcută; eu nu simţeam să fac asta, iar ea nu reuşea să se împace cu ideea. Şi nu simţea sau nu voia să îşi ia singură ce îi trebuie să atingă climaxul, iar eu nu livram suficient…
Sincer, cred că primul pas, spre a atinge orgasmul, este acela de a comunica non-sexual
Dacă lipseşte pasiunea şi nu îţi cauţi alte repere (pe moment sau nu), e cam greu să finalizezi şi ca bărbat şi ca femeie. Până la urmă, dacă dintre celelalte foste unele au mimat orgasmul, eu chiar o iau ca pe o victorie. Înseamnă că stăteau cu mine pentru alte calităţi, nu cele de natură animalică. Oi fi fost un animal mai blând, că bine dresat nici vorbă! Te dresează femeia, că are şcoala geneticii involuntare, dar cu unele sălbăticiuni mai dau şi ele greş pe ici pe colo. Ce scoate femeia din mine este faptul că, şi când fac sex, sunt cu gândul că fac dragoste…
Pe de altă parte, eu nu mă văd vreun zeu la pat, deci nu cred că e meritul meu că a avut femeia orgasm. N-aş spune că e al ei. E al amândurora şi al faptului că mi s-a părut normal să învăţ de la partenere. Şi să comunic cu ele. Sincer, cred că primul pas, spre a atinge orgasmul, este acela de a comunica non-sexual, pentru că uneori chimia dintre cei doi are nevoie de un catalizator. Nu-i rău să aibă, pentru că o reacţie explozivă tinde să arunce în aer şi restul relaţiei. Care are partea ei (cea mai) importantă de erotism emoţional.
Încleştare, pasiune, dorinţă, dăruire, doi egal unu. Mai ales când fiecare dintre parteneri este atent la celălalt (înainte, în timpul şi după), pentru că sunt mici reglaje de făcut totdeauna. Şi cea mai mare greşeală este să intri într-o relaţie asumând că lucrurile se reglează de la sine. Da, într-o proporţie greşită de aproape două treimi!
