Şcoala vieţii

Auzi deseori că viaţa te învaţă (dacă ai chef să iei aminte, desigur) mai mult decât facultatea. Ultima e, vorba aia, facultativă! Viaţa e opţională, dacă nu simţi să o trăieşti din plin. Şi fără iubire, prietenie, empatie sau respect, o cam trăieşti în gol. Indiferent de câtă şcoală ai şi de ce fel.

Blegguru - Despre bărbaţi şi femei

Sunt şi excepţii, oameni care nu au avut nevoie de şcoala tradiţională

Cel care se laudă cu şcoala vieţii e, de obicei, cel care nu se poate lăuda cu alta mai de soi. Că nu o să se laude că trenul îl depăşeşte ca inteligenţă raportat la numărul de clase. Unii, dintre cei care se laudă, sunt şi mândri de ce au realizat, indiferent prin ce mijloace şi cam fără să simtă din plin viaţa. Adică goală de bazaconiile pe care le enumeram în paragraful precedent. Pentru ei numărul contează: de bani, de cuceriri, de păcăliţi. Doar că rareori nu sunt ei păcălici. Sunt şi excepţii, oameni care nu au avut nevoie de şcoala tradiţională care să le reteze personalitatea şi au realizări fantastice, mai ales artistice şi mai ales bine canalizate. Însă aceştia nu se laudă ei înşişi, îi laudă deja alţii.

Cei care se laudă cu instituţia diplomei, validată real la nivel naţional şi internaţional, se feresc de cei cu şcoala vieţii. Dar şi de şcoala vieţii în sine. Pentru că e sub nivelul lor. E pentru pleavă. De care trebuie să se ferească sau care trebuie să nu-i contamineze. Ca nu cumva să simtă din plin, ci doar organizat şi gol de trăirile pasionale din popor. Pe care, de altfel, ar vrea doar să-l controleze. Sau o parte din el, cât să le valideze traiul emfatic şi prea sec.

 

Când îţi place ceea ce faci, simţi că vrei să înveţi continuu

Când te mândreşti, chiar dacă nu trebuie să te lauzi, că ai parte şi de şcoala vieţii pe lângă diploma de soi, atunci ai cam înţeles şi simţit viaţa. Şcoala vieţii e perpetuă, nu trebuie să te abaţi de la ea. De altfel, chiar şcoala instituţională nu mai este de ajuns în forma ei clasică. Ci este necesar să te formezi continuu şi să îţi lărgeşti orizonturile fie sub forma aprofundării fie sub cea a reconversiei. Nu contează că meseria are la bază studiul masteral, doctoral sau al şcolii profesionale. Când îţi place ceea ce faci, simţi că vrei să înveţi continuu. Dar, fără şcoala vieţii, nu ai să ştii cum să aplici astfel încât să trăieşti din plin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *