Feminismul pentru bărbat

Ce este feminismul?!!!?

Este o chestie deşteaptă inventată de un tip astfel încât bărbaţii muncesc de două ori mai puţin şi câştigă de două ori mai mult!

Dacă ţi se pare că ‘două’ e exagerat, modifică, te rog… pune ‘trei’!

Se trăieşte mai bine astăzi ca pe vremuri şi se vede şi la noi, asta doar dacă nu eşti un produs de tip ‘omul nou’ al regimului ceauşist şi ai încă impresia că era normal să câştigi ca sudor cât directorul; nu din salariu, ci din ţeava furată!

Explicaţia economiştilor ar fi că salturile tehnologice aduc creştere economică susţinută, absolut necesară, crizele fiind şi ele parte din mecanismul ăsta bine conturat pentru unii. Dar azi nu e momentul să discutăm despre durabilitate / sustenabilitate, stagnare seculară sau deja solida dimensiune a economiei digitale bazată pe cunoştinţă şi mai puţin pe asimetria informaţiei.

Azi e vorba de femeie şi rolul ei imens în societatea actuală. Sunt misogin convins, pentru că iubesc femeia şi atunci o urăsc pentru că nu e ea însăşi, ci o victimă a feminismului. Adică o sclavă a bărbatului care nu o iubeşte, ci se foloseşte de ea (şi nici măcar sexual, cum speră sufletul meu că încă îi mai place femeii).
Problema cu femeia este că îşi ia prea în serios rolul economic, dar mai puţin pe cel social şi cam deloc pe cel politic
Dar nimeni nu poate nega rolul femeii în felul în care societatea a devenit mai prosperă şi cu cât rolul ei este mai important în comunitate, cu atât se observă o stabilitate ce mijloceşte evoluţia. Problema cu femeia este că îşi ia prea în serios rolul economic, dar mai puţin pe cel social şi cam deloc pe cel politic. Iar pe cel economic îl ia în serios din perspectivă operaţională, nu atât antreprenorială. Poate şi pentru că aversiunea la risc a femeii (condiţionată de statutul de mamă) o împiedică să se aventureze ca un bărbat. Ei bine, tocmai această aversiune a femeii e necesară în politică şi în social, pentru a aduce nu doar echilibru, dar şi o perspectivă nouă. La rândul ei, aceasta va aduce mai aproape copiii de implicarea în comunitate, temperând boierul de tip nou ce îşi conturează moşiile, nu doar pe terenurile publice şi private, dar şi în mentalul colectiv pentru a le lăsa moştenire beizadelelor.
Dar eu nu îmi pierd speranţa, femeia o să renunţe la feminism şi în loc să fie sclava corporaţiei o să fie iar a bărbatului… pardon, adică a iubirii!
Nu mai e nevoie de argumentele studiilor ştiinţifice, ci doar să ai ochii deschişi suficient pentru a vedea că, în ţările în care femeia are rol din ce în ce mai important, rezultatele socio-politice şi nu doar cele economice au pantă de creştere susţinută.

Dar cum rămâne cu complementaritatea dintre bărbat şi femeie şi rolul pregnant al acesteia în societate!? Competiţia nu strică între cei doi, dar ea tinde să ia locul primei. Că deh, cel care a inventat feminismul ştia de ce are nevoie ca să poată să se folosească de femeie. Dar eu nu îmi pierd speranţa, femeia o să renunţe la feminism şi în loc să fie sclava corporaţiei o să fie iar a bărbatului… pardon, adică a iubirii!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *